coporâie

COPORẤIE, coporâi, s.f. (reg.) Coada coasei. [pr.: -râ-ie] – Din magh. kaparó.

Trimis de IoanSoleriu, 23.05.2004. Sursa: DEX '98



COPORÂIE s. v. coadă.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



coporâie s. f., art. coporâia, g.-d. art. coporâii; pl. coporâi

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



COPORÂ//IE coporâiei f. pop. Coada coasei. [Sil. -râ-ie] /<ung. kaparó

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



coporấie, coporấi, s.f. (reg.) 1. coada casei; toporâie, toporâşte, cădărâşte. 2. constelaţia Cefeu; coasă.

Trimis de blaurb, 24.04.2006. Sursa: DAR



coporîie (coporấi), s.f. – 1. Mîner de coasă. – 2. Nume dat celor trei stele din constelaţia Cefeu. – var. coporîşcă, toporîie, toporîşcă. Mag. kaparó (Candrea); var. indică o contaminare cu topor(işcă). cf. şi bg. kopralja "prăjină", de unde copreală, s.f. (prăjină, par), cuvînt legat de copală, s.f. (prăjină), în Trans., şi copaiţă, s.f. (prăjină pe care se pun de obicei fîşii de coajă uscată de copac, la care se dă foc, în anumite obiceiuri populare din Trans.), copîrşoi, s.m. (persoană slabă).

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER