coordonat

COORDONÁT, -Ă, coordonaţi, -te, adj., s.f. I. adj. 1. Pus de acord (cu celelalte părţi sau în toate părţile sale); armonizat, orânduit. 2. (lingv.; în sintagma) Propoziţie coordonată (şi substantivat, f.) = propoziţie care stă în raport de coordonare cu alta. II. s.f. 1. (mat.) Fiecare dintre elementele (numere, distanţe, unghiuri etc.) care caracterizează poziţia unui punct în raport cu un sistem de referinţă. 2. (geogr.) Sistem de cercuri imaginare (meridiane şi paralele) trasate pe suprafaţa globului pământesc, cu ajutorul cărora se determină poziţia unui punct de pe glob. 3. (astron.) Sistem de numere care pot fi concretizate prin linii şi care servesc la determinarea poziţiei unui astru. ♦ (La pl.; în sintagma) Coordonate ecliptice = latitudinea şi longitudinea aştrilor pe sfera cerească, raportate la ecliptică. 4. (fig.) Dată (II). Coordonatele planului de muncă. – v. coordona.

Trimis de IoanSoleriu, 11.12.2006. Sursa: DEX '98



COORDONÁT, -Ă adj. Pus de acord; în raport de coordonare. ♢ Propoziţie coordonată (şi s.f.) = propoziţie (principală sau secundară) care stă pe acelaşi plan cu alta, fără a depinde de ea din punct de vedere gramatical. [var. coordinat, -ă adj. / cf. fr. coordonné, it. coordinato].

Trimis de LauraGellner, 18.01.2005. Sursa: DN



COORDONÁT, -Ă I. adj. pus de acord. o propoziţie coordonată (şi s. f.) = propoziţie care se află în raport de coordonare cu alta. II. s. f. 1. (mat.) fiecare dintre numerele care precizează poziţia unui punct faţă de un sistem de referinţă dat. 2. (pl.) sistem de cercuri imaginare (meridiane şi paralele) prin care se determină poziţia unui punct de pe glob. o ĕ astronomice = sistem de linii care permit determinarea poziţiei aştrilor pe bolta cerească. 3. (fig.) direcţie, reper; situaţie; cadru. (< fr. coordonné)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN