- conăcire
- CONĂCÍRE, conăciri, s.f. (înv.) Acţiunea de a conăci; popas. ♦ Găzduire, adăpostire. – v. conăci.Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98conăcíre s. f., g.-d. art. conăcírii; pl. conăcíriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.