convenienţă

convenienţă
CONVENIÉNŢĂ, convenienţe, s.f. (Mai ales la pl.) Regulă de purtare impusă de o anumită societate; uzanţă. ♢ loc. adj. De convenienţă = făcut numai pentru a respecta anumite forme sociale, anumite interese; de formă. ♦ Căsătorie de convenienţă = căsătorie la care se ţine seama numai de interese materiale şi familiale. [pr.: -ni-en-] – Din it. convenienza.
Trimis de romac, 24.02.2004. Sursa: DEX '98

CONVENIÉNŢĂ s. (mai ales la pl.) uzanţă. (Trebuie să se supună convenienţăelor.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

conveniénţă s. f. (sil. -ni-en-), g.-d. art. conveniénţei; pl. conveniénţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CONVENIÉNŢ//Ă convenienţăe f. Regulă de purtare impusă într-o societate. ♢ Căsătorie de convenienţă căsătorie bazată pe interese materiale. [Sil. -ni-en-] /<it. convenienza, fr. convenance
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CONVENIÉNŢĂ s.f. (La pl.) Totalitatea regulilor de purtare care se impun într-o anumită societate. ♢ De convenienţă = făcut numai pentru a respecta anumite forme sociale, de formă. [pron. -ni-en-, gen. -ţei. / cf. it. convenienza, fr. convenance].
Trimis de LauraGellner, 17.04.2006. Sursa: DN

CONVENIÉNŢĂ s. f. (pl.) totalitatea regulilor de purtare care se impun într-o anumită împrejurare; uzanţă. o de convenienţă = făcută numai pentru a respecta anumite norme sociale de formă. (< it. convenienza)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • conveniénţã — s. f. (sil. ni en ), g. d. art. conveniénţei; pl. conveniénţe …   Romanian orthography

  • cuveni — CUVENÍ vb. 1. v. merita. 2. v. reveni. 3. a cadra, a se cădea, a trebui, (înv.) a se dostoi, a privi. (Nu se cuveni să facă asta!) 4. v. trebui. 5. v. putea. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  cuvení …   Dicționar Român

  • cădea — CĂDEÁ, cad, vb. II. I. intranz. 1. A se deplasa de sus în jos datorită greutăţii, a se lăsa în jos; a pica. ♦ fig. (Despre iarnă, ger, seară etc.) A se lăsa, a veni, a se apropia. ♦ (Despre ape de munte) A curge repede. 2. (Despre dinţi, păr,… …   Dicționar Român

  • uzanţă — UZÁNŢĂ, uzanţe, s.f. Practică uzuală; regulă, obicei statornicit. – Din fr. usance, it. usanza. Trimis de ana zecheru, 01.08.2002. Sursa: DEX 98  UZÁNŢĂ, uzánţe, s.f. 1. Mod de a proceda, de a lucra propriu pentru un anumit lucru, pentru o… …   Dicționar Român

  • Gottfried Wegner — (synonym: Georg Finwetter; * 18. März 1644 in Oels; † 14. Juni 1709 in Königsberg (Preußen)) war ein deutscher lutherischer Theologe. Inhaltsverzeichnis 1 Leben 2 Werke (Auswahl) 3 Literatur …   Deutsch Wikipedia

  • Johann Gottlob Pfeiffer — (* 1667 in Meißen; † 21. April 1740 in Leipzig) war ein deutscher evangelischer Theologe. Leben Johann Gottlob Pfeiffer war der Sohn eines Kirchenmusikers an der St. Afrakirche in Meißen. Er hatte die kurfürstliche Landesschule St. Afra in Meißen …   Deutsch Wikipedia

  • conveni — CONVENÍ vb. 1. a i plăcea, a prefera. (Ţi ar conveni să te muţi la noi?) 2. a se înţelege, a se învoi, (pop.) a se ajunge, a se uni, (prin Munt.) a se îndogăţi, (Ban.) a se toldui, (înv.) a se lovi, a pristăni, a se târgui, a se tocmi, a veni,… …   Dicționar Român

  • convenient — conveniént adj. m., pl. conveniénţi; f. sg. conveniéntă, pl. conveniénte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  CONVENIÉNT, Ă adj. (Rar) Care convine, oportun, potrivit, corespunzător, proporţionat. [ …   Dicționar Român

  • dragoste — ≠ ură, urâciune Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  DRÁGOSTE s. 1. v. iubire. 2. iubire, (pop.) drag. (Îţi ofer cartea cu toată dragoste.) 3. v. iubit. 4. afecţiune, iubire. (Îl înconjura cu multă dragoste.) 5. (bot.; Sedum… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”