contralovitură

CONTRALOVITÚRĂ, contralovituri, s.f. Ripostă ofensivă în timpul apărării, executată de forţe militare importante, cu scopul nimicirii inamicului şi al restabilirii apărării. – Contra¹- + lovitură (după fr. contrecoup).

Trimis de IoanSoleriu, 12.06.2004. Sursa: DEX '98



contralovitúră s. f. → lovitură

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic



CONTRALOVITÚR//Ă contraloviturăi f. mil. Respingere a ofensivei inamicului pentru restabilirea poziţiilor iniţiale. /contra- + lovitură

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



CONTRALOVITÚRĂ s.f. (mil.) Lovitură de răspuns în timpul apărării făcută cu forţe mari, pentru a distruge forţele inamice pătrunse în dispozitivul de apărare. [< contra + lovitură, după fr. contre-coup].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



CONTRALOVITÚRĂ s. f. ripostă ofensivă în cadrul apărării, executată de o mare unitate operativă pentru a distruge forţele inamice pătrunse în dispozitivul de apărare. (după fr. contre-coup)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN