- contondenţă
- contondénţă s. f., g.-d. art. contondénţeiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCONTONDÉNŢĂ s. f. caracter contondent. (< contondent + -enţă)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
contondént — adj. m., pl. contondénţi; f. sg. contondéntã, pl. contondénte … Romanian orthography
contondent — CONTONDÉNT, contondente, adj. (Despre obiecte, corpuri) Tare, ale cărui lovituri provoacă contuzii fără a tăia sau a sângera. – Din fr. contondant. Trimis de IoanSoleriu, 09.03.2007. Sursa: DEX 98 contondént adj. m., pl. contondénţi; f. sg.… … Dicționar Român