constatativ

constatativ: CONSTATATÍV, -Ă, constatativi, -e, adj. Care constată, care înregistrează ceva ca atare. – Din fr. constatatif.

Trimis de Zavaidoc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

constatatív adj. m., pl. constatatívi; f. sg. constatatívă, pl. constatatíve

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CONSTATATÍV, -Ă adj. Constativ. [cf. fr. constatatif].

Trimis de LauraGellner, 18.01.2005. Sursa: DN

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

constatatív — adj. m., pl. constatatívi; f. sg. constatatívã, pl. constatatíve … Romanian orthography
constativ — constatív adj. m., pl. constatívi; f. sg. constatívă, pl. constatíve Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic CONSTATÍV, Ă adj. Cu caracter de constatare; constatativ. [< fr. consta … Dicționar Român

Mark and share
Search through all dictionaries
Translate…
Search Internet

Share the article and excerpts