constatativ

constatativ
CONSTATATÍV, -Ă, constatativi, -e, adj. Care constată, care înregistrează ceva ca atare. – Din fr. constatatif.
Trimis de Zavaidoc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

constatatív adj. m., pl. constatatívi; f. sg. constatatívă, pl. constatatíve
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CONSTATATÍV, -Ă adj. Constativ. [cf. fr. constatatif].
Trimis de LauraGellner, 18.01.2005. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • constatatív — adj. m., pl. constatatívi; f. sg. constatatívã, pl. constatatíve …   Romanian orthography

  • constativ — constatív adj. m., pl. constatívi; f. sg. constatívă, pl. constatíve Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  CONSTATÍV, Ă adj. Cu caracter de constatare; constatativ. [< fr. consta …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”