consemnaţiune

CONSEMNAŢIÚNE, consemnaţiuni, s.f. Operaţie prin care o persoană fizică sau juridică dispune păstrarea unei sume de bani pe numele şi la dispoziţia altei persoane la o instituţie autorizată în acest scop; consemnare. ♢ Casa de economii şi consemnaţiuni = instituţie centrală la care oamenii îşi pot depune economiile pentru păstrare şi valorificare. [pr.: -ţi-u-] – Din fr. consignation (refăcut după semn).

Trimis de Joseph, 08.04.2009. Sursa: DEX '98



CONSEMNAŢIÚNE s. v. consemnare.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



consemnaţiúne (fin.) s. f. (sil. -ţi-u-), g.-d. art. consemnaţiúnii; pl. consemnaţiúni

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CONSEMNAŢIÚN//E consemnaţiunei f. Operaţie prin care o persoană fizică sau juridică depune o sumă de bani pe numele şi la dispoziţia altei persoane la o instituţie autorizată în acest scop. [Sil. -ţi-u-] /<fr. consignation

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



CONSEMNAŢIÚNE s.f. (Rar) Consemnare. ♢ Casă de economii şi consemnaţiuni = instituţie la care se depun economiile spre păstrare şi valorificare. [var. consemnaţie s.f. / după fr. consignation, it. consegnazione].

Trimis de LauraGellner, 18.01.2005. Sursa: DN



CONSEMNAŢIÚNE s. f. depunere a unei sume de bani la C.E.C. spre a fi păstrată la dispoziţia unei persoane. (după fr. consignation)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN