conovăţ

CONOVẮŢ, conoveţe, s.n. Funie fixată pe ţăruşi, care serveşte la priponirea cailor în bivuac. – Din rus., ucr. konovjaz.

Trimis de Joseph, 28.05.2004. Sursa: DEX '98



CONOVĂŢ s. v. pripon.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



conovăţ s. n., pl. conovéţe

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CONOV//ĂŢ conovăţéţe n. înv. Funie întinsă pe ţăruşi de care se priponeau caii într-o tabără militară. /<rus., ucr. konovjaz

Trimis de siveco, 02.01.2005. Sursa: NODEX



conovắţ (-ţuri), s.n. – Căpăstru. Rut. konovjazj (DAR).

Trimis de blaurb, 23.05.2007. Sursa: DER