concura

concura
CONCURÁ, concurez, vb. I. 1. intranz. A participa la un concurs. 2. intranz. A tinde spre acelaşi rezultat, a duce spre acelaşi scop. 3. intranz., refl. şi tranz. A (se) lupta pentru întâietate în comerţ; a(-şi) face concurenţă. – Din fr. concourir, lat. concurrere.
Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98

concurá vb. (a tinde spre), ind. prez. 3 sg. şi pl. concúră; conj. prez. 3 sg. şi pl. concúre; (a participa la un concurs, a face concurenţă) ind. prez. 1 sg. concuréz, 3 sg. şi pl. concureáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. concuréze
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A CONCUR//Á concuraéz 1. intranz. 1) A participa la un concurs; a lua parte la o competiţie. 2) A tinde spre acelaşi rezultat. 3) A fi în concurenţă. 4) A lupta pentru întâietate; a se întrece. 2. tranz. (persoane, întreprinderi etc.) A întrece în concurenţă. /<fr. concourir, lat. concurrere
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE CONCUR//Á mă concuraéz intranz. A se lupta (unul cu altul), făcând concurenţă. /<fr. concourir, lat. concurrere
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CONCURÁ vb. I. 1. intr. A participa la o competiţie, la un concurs. 2. intr. A tinde spre acelaşi rezultat. 3. intr., refl., tr. A(-şi) face concurenţă în comerţ. [P.i., 3,6 -ură, -ează. / < lat. concurrere, cf. fr. concourir, concurrencer].
Trimis de LauraGellner, 10.04.2006. Sursa: DN

concurá (-réz, -át), vb. – 1. A coincide. – 2. A participa la un concurs. – 3. A-şi face concurenţă. var. (înv.) concurge. lat. concurrere, fr. concourir; var. a fost asimilată artificial, cu a curge. – Der. concurent, s.m.; concurenţă, s.f.; concurs, s.n., din fr. concours.
Trimis de blaurb, 22.05.2007. Sursa: DER

CONCURÁ vb. I. intr. 1. a participa la un concurs. 2. a tinde spre acelaşi rezultat. II. intr., refl., tr. a(-şi) face concurenţă în comerţ. (< fr. concourir, lat. concurrere)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • concurá — vb. (a tinde spre), ind. prez. 3 sg. şi pl. concúrã; conj. prez. 3 sg. şi pl. concúre; (a participa la un concurs, a face concurenţã) ind. prez. 1 sg. concuréz, 3 sg. şi pl. concureázã; conj. prez. 3 sg. şi pl. concuréze …   Romanian orthography

  • concurat — CONCURÁ vb. 1. v. candida. 2. a rivaliza. (Cultura noastră poate oconcurat pe cea străină.) Trimis de siveco, 08.09.2008. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • autoconcura — autoconcurá vb. → concura Trimis de siveco, 06.04.2009. Sursa: Dicţionar ortografic  AUTOCONCURÁ vb. I. refl. A se concura pe sine însuşi. [<auto1 + concura]. Trimis de LauraGellner, 06.04.2009. Sursa: DN  AUTOCONCURÁ vb. refl. a se concura …   Dicționar Român

  • concurge — CONCÚRGE, concúrg, vb. III. intranz. (înv.) 1. A se întâlni într un punct, venind din mai multe direcţii. 2. A contribui la înfăptuirea unei opere; a colabora. 3. A concura. – Din lat. concurrere (după curge). Trimis de LauraGellner, 30.07.2004.… …   Dicționar Român

  • competitiv — COMPETITÍV, Ă, competitivi, e, adj. 1. Susceptibil de a suporta concurenţa. 2. Unde se poate concura, în care concurenţa este posibilă. – Din fr. compétitif. Trimis de LauraGellner, 29.07.2004. Sursa: DEX 98  COMPETITÍV adj. v. concurenţial.… …   Dicționar Român

  • rivaliza — RIVALIZÁ, rivalizez, vb. I. intranz. A se sili să ajungă sau să întreacă pe cineva în ce priveşte talentul, meritul, puterea etc.; a concura. A rivaliza cu cineva. ♦ A sta alături de..., a egala; a sta pe aceeaşi treaptă. – Din fr. rivaliser.… …   Dicționar Român

  • conspira — CONSPIRÁ, conspír, vb. I. intranz. A organiza, a urzi o conspiraţie; a complota; a unelti. ♦ fig. A tinde, a lucra pentru un scop unic. – Din fr. conspirer, lat. conspirare. Trimis de LauraGellner, 30.07.2004. Sursa: DEX 98  CONSPIRÁ vb. v.… …   Dicționar Român

  • apragmatism — APRAGMATÍSM s. n. incapacitate de a acţiona coerent, de a coordona ansamblul acţiunilor parţiale care concură la realizarea unui scop util. (< fr. apragmatisme) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • califica — CALIFICÁ, calífic, vb. I. 1. refl. şi tranz. A dobândi sau a ajuta să dobândească un nivel adecvat de pregătire prin însuşirea unor cunoştinţe şi deprinderi de specialitate (împreună cu recunoaşterea oficială a acestei pregătiri). 2. refl. A… …   Dicționar Român

  • candida — CÁNDIDA1 s.f. Gen de ciuperci care formează micelii şi produc diverse infecţii, meningită etc. (Candida). – cuv. lat. (nume ştiinţific). Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98  CANDIDÁ2, candidez, vb. I. intranz. 1. A fi propus candidat în …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”