- concubin
- CONCUBÍN, -Ă, concubini, -e, s.m. şi f. Persoană care trăieşte în concubinaj. – Din fr. concubin, lat. concubinus.Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98CONCUBÍN s. v. amant.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeconcubín s. m., pl. concubíniTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCONCUBÍN concubină (concubini, concubine) m. şi f. Persoană care trăieşte în concubinaj. /<fr. concubine, lat. concubinusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCONCUBÍN, -Ă s.m. şi f. Cel care trăieşte în concubinaj. [< fr. concubin, cf. lat. concubinus – tovarăş de pat].Trimis de LauraGellner, 10.04.2006. Sursa: DNCONCUBIN, -Ă s. m. f. cel care trăieşte în concubinaj. (< fr. concubin, lat. concubinus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.