- concedia
- CONCEDIÁ, concediez, vb. I. tranz. 1. A elibera dintr-o funcţie, a îndepărta din serviciu, a da afară. 2. (Rar) A îngădui cuiva să se retragă; a pofti pe cineva să iasă; a îndepărta. [pr.: -di-a] – Din fr. congédier.Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98A concedia ≠ a angajaTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeCONCEDIÁ vb. 1. a îndepărta, a scoate, (înv.) a slobozi, (grecism înv.) a exoflisi, (fam.) a mătrăşi. (L-a concedia din slujbă.) 2. a disponibiliza. (A concedia o parte din personal.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeconcediá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. concediéz, 3 sg. şi pl. concediáză, 1 pl. concediém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. şi pl. concediéze; ger. concediínd (sil. -di-ind)Trimis de siveco, 07.03.2007. Sursa: Dicţionar ortograficCONCEDÍA vb. tr. 1. a scoate, a îndepărta din serviciu, dintr-o funcţie etc. 2. a îngădui cuiva să se retragă; a pofti să plece. (<fr. congédier)Trimis de Anonim, 03.12.2005. Sursa: MDNCONCEDIÁ vb. I. tr. 1. A scoate, a îndepărta din serviciu, dintr-o funcţie etc. 2. (Rar) A îngădui cuiva să se retragă. ♦ A pofti pe cineva să plece, să părăsească un anumit loc. [pron. -di-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. congédier].Trimis de LauraGellner, 28.11.2007. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.