comutaţie

comutaţie
COMUTÁŢIE, comutaţii, s.f. 1. Totalitatea operaţiilor, manuale sau automate, de conectare şi de deconectare a liniilor în vederea realizării unei legături telefonice. 2. Proces de schimbare rapidă a sensului sau a valorii curentului dintr-o secţiune a înfăşurării indusului unei maşini electrice cu colector când lamelele la care este legată trec pe sub perii. – Din fr. commutation.
Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

COMUTÁŢIE s. comutare.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

comutáţie s. f. → mutaţie
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

COMUTÁŢI//E comutaţiei f. 1) Totalitate a operaţiilor efectuate în vederea realizării unei legături telefonice. 2) Proces de schimbare a intensităţii şi sensului curentului la maşinile electrice cu colector. [art. comutaţia; G.-D. comutaţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. commutation
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

COMUTÁŢIE s.f. 1. Comutare; schimbare, mutaţie. ♦ Totalitatea operaţiilor de conectare şi deconectare a liniilor, efectuate în scopul realizării unei legături telefonice sau telegrafice. 2. Trecere a unei secţiuni a înfăşurării induse a rotorului unei maşini electrice cu colector dintr-o cale de curent într-alta, în cursul rotirii rotorului. 3. (lit.) Figură de stil prin care sunt puse în opoziţie două propoziţii astfel încât prin schimbarea ordinii cuvintelor să rezulte un sens contrar. [gen. -iei, var. comutaţiune s.f. / cf. fr. commutation, lat. commutatio].
Trimis de LauraGellner, 14.01.2005. Sursa: DN

COMUTÁŢIE s. f. 1. comutare; schimbare, mutaţie. ♢ totalitatea operaţiilor de conectare şi deconectare a liniilor, efectuate în scopul realizării unei legături telefonice sau telegrafice. 2. trecere a unei secţiuni a înfăşurării induse a rotorului unei maşini electrice cu colector dintr-o cale de curent într-alta în cursul rotirii rotorului. 3. figură de stil prin care sunt puse în opoziţie două propoziţii, astfel încât prin schimbarea ordinii cuvintelor să rezulte un sens contrar. (<fr. commutation, lat. commutatio)
Trimis de Anonim, 02.12.2005. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • comutare — COMUTÁRE, comutări, s.f. 1. Acţiunea de a comuta şi rezultatul ei. ♢ (jur.) Comutarea pedepsei = înlocuirea unei pedepse mai grele cu una mai uşoară. 2. Particularitate a atenţiei unei persoane de a trece cu uşurinţă de la o activitate la alta. – …   Dicționar Român

  • preselector — PRESELECTÓR, preselectoare, s.n. 1. Dispozitiv care pregăteşte schimbarea de viteză. 2. Mecanism de comutaţie din ansamblul unui schimbător telefonic automat, cu preselecţie directă, pentru fiecare abonat chemător. – Din fr. présélecteur. Trimis… …   Dicționar Român

  • comutaţiune — COMUTAŢIÚNE s.f. v. comutaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • selector — SELECTÓR, selectoare, s.n. 1. Dispozitiv mecanic sau electric care permite alegerea unui obiect sau a unei direcţii anumite dintr o mulţime de obiecte sau de direcţii accesibile dispozitivului. 2. Maşină agricolă alcătuită dintr o vânturătoare şi …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”