complezénţã — s. f., g. d. art. complezénţei; pl. complezénţe … Romanian orthography
condescinde — CONDESCÍNDE, condescínd, vb. III. intranz. (Rar) A consimţi de complezenţă; a ceda, a cădea de acord în mod formal; a catadicsi. – Din fr. condescendre. Trimis de Joseph, 22.05.2004. Sursa: DEX 98 condescínde vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 … Dicționar Român
curtoazie — CURTOAZÍE, curtoazii, s.f. Politeţe (exagerată); amabilitate, complezenţă, curtenie; etichetă. – Din fr. courtoisie. Trimis de ionel bufu, 01.08.2004. Sursa: DEX 98 Curtoazie ≠ bruscheţe Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime CURTOAZÍE … Dicționar Român
complezént — adj. m., pl. complezénţi; f. sg. complezéntã, pl. complezénte … Romanian orthography
complezent — COMPLEZÉNT, Ă, complezenţi, te, adj. Care este gata de a servi pe cineva, doritor de a face plăcere cuiva; serviabil, amabil. – Din fr. complaisant. Trimis de LauraGellner, 29.07.2004. Sursa: DEX 98 COMPLEZÉNT adj., v. amabil, binevoitor,… … Dicționar Român
complăcere — COMPLĂCÉRE s.f. (înv.) Amabilitate, complezenţă. – v. complăcea. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 COMPLĂCÉRE s. v. amabilitate, bunăvoinţă, serviabilitate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime complăcére s. f., g. d … Dicționar Român
plăcea — PLĂCEÁ, plac, vb. II. intranz. şi tranz. (Cu subiectul logic în dativ) 1. A agrea sau a fi agreat, a simpatiza sau a fi simpatizat. ♢ expr. Ştii că mi placi? sau că mi ai plăcut? exprimă mirarea, dezaprobarea în faţa unei propuneri, a unei… … Dicționar Român
serviabilitate — SERVIABILITÁTE s.f. (Rar) Însuşirea de a fi serviabil. [pr.: vi a ] – Din fr. serviabilité. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SERVIABILITÁTE s. amabilitate, bunăvoinţă, (livr.) complezenţă, (înv.) complăcere, priinţă. (serviabilitate… … Dicționar Român
