- coloti
- colotí, colót, colotésc, vb. IV (reg.) 1. a fugări, a alunga, a goni. 2. a speria (găinile).Trimis de blaurb, 20.04.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
colotău — colotău, colotăi, s.m. (reg.) vagabond. Trimis de blaurb, 20.04.2006. Sursa: DAR colotắu ( ắi), s.m. – Vagabond, pribeag; leneş. – var. colotan. Mag. kolotálni a hoinări (Drăganu, Dacor., IX, 207). Pare a fi cuvînt identic cu rut., rus.… … Dicționar Român