colos

COLÓS, coloşi, s.m. 1. Statuie de o mărime extraordinară; p. ext. obiect de proporţii foarte mari. 2. Om, animal de mărime şi cu putere neobişnuite. [pl. şi: (n.) colosuri] – Din fr. colosse, lat. colossus.

Trimis de hai, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



Colos ≠ liliputan, pitic

Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime



COLÓS s. 1. v. uriaş. 2. arătare, matahală, namilă, uriaş, (pop.) măgăoaie, (reg.) nămetenie, nătărală, (Mold.) bahahuie, (prin Transilv.) mamiţă, (Olt.) sodom, (fam.) huidumă. (Un colos cât toate zilele.) 3. (fig.) mamut, mastodont. (Un colos industrial.)

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



colós s. m./s. n., pl. m. colóşi/n. colósuri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



COLÓ//S colosşi m. 1) Statuie de proporţii enorme. colossul din Rhodos. 2) Obiect sau fiinţă de mărime neobişnuită. 3) fig. Persoană dotată cu capacităţi neobişnuite. colos al literaturii. /<fr. colosse, lat. colossus

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



COLÓS s. m. 1. statuie de o mărime şi de o măreţie uimitoare. 2. (fig.) om, fiinţă (sau obiect) de proporţii uriaşe. (<fr. colose, lat. colossus, gr. kolossos)

Trimis de raduborza, 09.09.2006. Sursa: MDN



COLÓS s.m. 1. Statuie de o mărime şi de o măreţie uimitoare. 2. (fig.) Om de o statură şi de o putere neobişnuită; uriaş; (p.ext.) fiinţă (sau obiect) de proporţii uriaşe. [pl. -oşi, (s.n.) -osuri. / < lat. colossus].

Trimis de LauraGellner, 28.03.2006. Sursa: DN