cojeală

cojeală
COJEÁLĂ, cojeli, s.f. Cojire; (concr.) ceea ce se desprinde prin cojire. – Coji + suf. -eală.
Trimis de IoanSoleriu, 28.06.2004. Sursa: DEX '98

COJEÁLĂ s. 1. v. descojire. 2. v. coşcoveală.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

cojeálă s. f., g.-d. art. cojélii; pl. cojéli
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

COJ//EÁLĂ cojealăéli f. 1) v. A COJI. 2) Mate-rial ce rezultă din cojire. /a coji + suf. cojealăeală
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • cojire — COJÍRE, cojiri, s.f. Acţiunea de a (se) coji; cojeală. – v. coji. Trimis de IoanSoleriu, 28.06.2004. Sursa: DEX 98  COJÍRE s. 1. v. descojire. (cojire unei legume, a unui fruct.) 2. cojeală, descojire, jupuire. (cojire trun chiului unui arbore.) …   Dicționar Român

  • coşcoveală — COŞCOVEÁLĂ, coşcoveli, s.f. Parte cojită (dintr un perete); coşcovitură. – Coşcovi + suf. eală. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  COŞCOVEÁLĂ s. cojeală, coşcovitură, scorojeală, scorojitură. (coşcoveală de pe un perete.) Trimis de …   Dicționar Român

  • descojire — DESCOJÍRE, descojiri, s.f. Acţiunea de a descoji şi rezultatul ei. – v. descoji. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DESCOJÍRE s. 1. cojire. (descojire unui fruct.) 2. cojeală, cojire, jupuire. (descojire trunchiului unui arbore.)… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”