- coercitiv
- COERCITÍV, -Ă, coercitivi, -e, adj. (livr.) Care are puterea, dreptul de a constrânge. – Din fr. coercitif.Trimis de IoanSoleriu, 12.08.2004. Sursa: DEX '98COERCITÍV adj. (jur.) constrângător. (Mă-suri coercitiv.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimecoercitív adj. m., pl. coercitívi; f. sg. coercitívă, pl. coercitíveTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCOERCITÍV coercitivă (coercitivi, coercitive) jur. Care are puterea, dreptul sau menirea de a constrânge. Măsuri coercitive. [Sil. co-er-] /<fr. coercitifTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCOERCITÍV, -Ă adj. Care are puterea sau dreptul de a constrânge; constrângător. [cf. fr. coercitif].Trimis de LauraGellner, 27.03.2006. Sursa: DNCOERCITÍV, -Ă adj. care constrânge. o câmp coercitiv = intensitatea câmpului magnetic la care se anulează magnetizaţia unui corp feromagnetic. (< fr. coercitif)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.