coclit

coclit: COCLÍT, -Ă, cocliţi, -te, adj. 1. (Despre obiecte de aramă) Acoperit cu cocleală (1). ♦ (Despre obiecte metalice) Oxidat. 2. (Despre mâncăruri) Care a căpătat cocleală (2). ♦ (Despre gură) Cu o senzaţie neplăcută, amară, ca de aramă coclită. ♦ (Despre gust) Specific coclelii; amar. – v. cocli.

Trimis de hai, 11.06.2004. Sursa: DEX '98

COCLÍT adj. v. oxidat, ruginit.

Trimis de siveco, 15.10.2007. Sursa: Sinonime

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

cocli — COCLÍ, pers. 3 cocleşte, vb. IV. 1. refl. şi intranz. (Despre obiecte de aramă) A se acoperi cu un strat de cocleală (1). ♦ (Despre alte obiecte metalice) A se oxida. 2. refl. (Despre mâncăruri) A căpăta sau a avea cocleală (2). – cf. bg. k o t l … Dicționar Român
oxidat — OXIDÁT, Ă, oxidaţi, te, adj. (Despre metale) Care a suferit procesul de oxidare. – v. oxida. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 OXIDÁT adj. (chim.) ruginit, (înv. şi pop.) ruginos, (pop.) coclit. (Metal oxidat.) … Dicționar Român
şiclit — şiclít, şiclítă, adj. (reg.) 1. (despre obiecte) murdar; năclăit (de murdărie). 2. (despre terenuri) mâlit, cu mâl. 3. (despre metale) coclit. 4. (despre lichide) amestecat cu o substanţă murdară şi unsuroasă. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias