coabitare

coabitare
COABITÁRE, coabitări, s.f. (Jur (juridic).) Faptul de a coabita. [pr.: co-a-] – v. coabita.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

COABITÁRE s. (jur.) coabitaţie, convieţuire, trai. (coabitare lor a durat până la sfârşitul vieţii.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

coabitáre s. f. (sil. co-a-), g.-d. art. coabitării; pl. coabitări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

COABITÁRE s.f. Faptul de a coabita; convieţuire; coabitaţie. [< coabita].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • coabitare — v. intr. [dal lat. tardo cohabitare ] (io coàbito, ecc.; aus. avere ). 1. [abitare insieme nella stessa casa, anche assol.: hanno smesso di c. ] ▶◀ convivere. 2. (estens.) [esistere insieme con altri, detto di due o più enti od oggetti]… …   Enciclopedia Italiana

  • coabitare — co·a·bi·tà·re v.intr. (io coàbito; avere) CO 1. abitare nello stesso appartamento | convivere senza essere sposati 2. abitare nello stesso edificio {{line}} {{/line}} DATA: 1584 85. ETIMO: dal lat. tardo cohabĭtāre, v. anche abitare …   Dizionario italiano

  • coabitare — {{hw}}{{coabitare}}{{/hw}}v. intr.  (io coabito ; aus. avere ) Abitare insieme | Convivere …   Enciclopedia di italiano

  • coabitare — v. intr. convivere, abitare insieme …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • coabitaţie — COABITÁŢIE, coabitaţii, s.f. (Jur (juridic).) Coabitare. [pr.: co a ] – Din fr. cohabitation. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  COABITÁŢIE s. v. coabitare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  coabitáţie s …   Dicționar Român

  • coabitazione — co·a·bi·ta·zió·ne s.f. 1. CO il coabitare, l abitare insieme: la coabitazione dei coniugi | l abitare di più famiglie nello stesso appartamento: è difficile la coabitazione con i suoceri 2. TS polit. in un governo, regime o sistema… …   Dizionario italiano

  • contuberniu — CONTUBÉRNIU s.n. (Ant.) 1. Cort militar roman. 2. Grup de zece soldaţi romani (care ocupau acelaşi cort). 3. (În dreptul roman) Uniune, asociaţie între doi sclavi sau între un om liber şi un sclav. 4. (fig.) Coabitare ilicită între două persoane… …   Dicționar Român

  • convieţuire — CONVIEŢUÍRE, convieţuiri, s.f. Faptul de a convieţui; coabitare. – v. convieţui. Trimis de IoanSoleriu, 21.09.2008. Sursa: DEX 98  CONVIEŢUÍRE s. v. coabitare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  convieţuíre s. f. → vieţuire Trimis… …   Dicționar Român

  • Mona Muscă — Mona Octavia Muscă (born Mona Octavia Nicoară; May 4, 1949) is a Romanian philologist and politician. A former member of the National Liberal Party (PNL) and of the Liberal Democratic Party (PLD), she was a member of the Romanian Chamber of… …   Wikipedia

  • coabitato — co·a·bi·tà·to p.pass. → coabitare …   Dizionario italiano

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”