- clococior
- clocociór (clococióv) s.m. (reg.) plantă frumoasă cu flori galbene, care creşte pe lângă torenţii din pădurile umbroase ale munţilor; lăptucul-oii, lăpuş-de-oaie.Trimis de blaurb, 17.04.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
clocoti — CLOCOTÍ, clocotesc, vb. IV. intranz. 1. (Despre lichide) A fierbe cu clocote. ♦ (Despre ape, râuri, şuvoaie) A se agita puternic şi zgomotos. 2. fig. (Despre oameni sau despre sentimentele, pasiunile, gândurile lor) A ajunge la un înalt grad de… … Dicționar Român