- clironomisi
- CLIRONOMISÍ, clironomisesc, vb. IV. tranz. (înv.) A moşteni (un bun, un drept). – Din ngr. klironomíso (viit. lui klironomó).Trimis de hai, 02.06.2004. Sursa: DEX '98CLIRONOMISÍ vb. v. moşteni.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeclironomisí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. clironomisésc, imperf. 3 sg. clironomiseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. clironomiseáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA CLIRONOMIS//Í clironomisiésc tranz. înv. (drepturi, bunuri materiale) A căpăta prin clironomie; a moşteni. /<ngr. klironomoTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.