ciupăra

ciupăra: ciupărá vb. I (reg.) 1. a jumuli (o pasăre de pene), a ciupeli. 2. (refl.; despre păsări) a se curăţi cu ciocul. 3. (despre animale şi păsări) a rupe cu gura (firele de iarbă), a ciuguli, a ciupi; (despre om) a mânca cîte puţin, a ciuguli. 4. a adăuga câte ceva (la ceva). 5. a fura câte puţin, a ciupi, a pişca.

Trimis de blaurb, 13.04.2006. Sursa: DAR

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

ciup — s. v. cioc, clonţ, plisc. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ciup2, ciupi, s.m. (pop.) 1. (mai ales la pl.) şuviţă de păr, moţ, chică, percică, ciuf, smoc, chică. 2. lână rămasă în pieptenii de scărmănat; resturile câlţilor de… … Dicționar Român
ciupă — ciúpă s.f. (reg.) 1. apă călduţă (încropită), în care se scaldă copiii mici; baie, scăldătoare, scaldă, scăldăuşă. 2. vasul de lemn (albia, copaia, covata, troaca) în care fac copiii mici baie; baia, băiţa. Trimis de blaurb, 13.04.2006. Sursa:… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias