- ciumbli
- ciumblí, ciumblésc, vb. IV (reg.) a ştirbi un vas.Trimis de blaurb, 13.04.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
ştirbitură — ŞTIRBITÚRĂ, ştirbituri, s.f. 1. Loc gol lăsat de căderea unuia sau a mai multor dinţi; ştirbenie. 2. Loc unde marginea unui obiect este ruptă, ciocnită; p. ext. ruptură, gaură. 3. fig. Diminuare a valorii, a însemnătăţii etc. (cuiva sau a ceva);… … Dicționar Român