- circumcizie
- CIRCUMCÍZIE, circumcizii, s.f. Tăiere rituală a prepuţului de jur împrejur, practicată de unele popoare orientale. [var.: circumciziúne s.f.] – Din lat. circumcisio.Trimis de hai, 07.08.2008. Sursa: DEX '98CIRCUMCÍZIE s. (înv.) obrezanie, obrezuire, tăietură.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimecircumcízie s. f. (sil. -zi-e), art. circumcízia (sil. -zi-a), g.-d. art. circumcíziei; pl. circumcízii, art. circumcíziile (sil. -zi-i-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCIRCUMCÍZI//E circumciziei f. (la unele popoare semite) Ritual religios care constă în tăierea împrejur a prepuţului. [art. circumcizia; G.-D. circumciziei; Sil. -zi-e] /<lat. circumcisio, circumcizieonisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCIRCUMCÍZIE s.f. Tăiere împrejur a prepuţului (care face parte din ritul unor religii). [gen. -iei, var. circumciziune s.f. / < lat. circumcisio].Trimis de LauraGellner, 27.03.2006. Sursa: DNCIRCUMCÍZIE s. f. tăiere împrejur a prepuţului (în ritul unor religii). (< lat. circumcisio)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.