ciosvârtă

ciosvấrtă, ciosvấrte, s.f. 1. (înv.) a patra parte dintr-un întreg; sfert, firtă. 2. (reg.) sfert, pătrar dintr-un animal tăiat, ciric, coapsă, arm, but. 3. (reg.) lemn crăpat în patru, draniţă. 4. (reg.) grămadă de crengi de vânzare; cirtă.

Trimis de blaurb, 11.04.2006. Sursa: DAR



ciosvîrtă (ciosvấrte), s.f. – 1. (înv.) Sfert, a patra parte. – 2. Sfert dintr-un animal. – 3. Băţ care provine dintr-un lemn tăiat în patru părţi. – 4. Parte, bucată de carne, halcă. – var. cesvîrtă, (înv.) cetvîrtă, cetvert. sl. četvrŭtŭ "sfert", probabil prin intermediul unei forme *čestvrŭtŭ datorită contaminării cu sl. čestŭ "parte" (Puşcariu, Dacor., VI, 313 şi VIII, 114; Puşcariu, Lr., 291; DAR; cf. Miklosich, Slaw. Elem., 52); cf. bg. četvrŭtŭ, sb. četvrt. cf. sfert. – Der. ciosvîrti, vb. (a face bucăţi).

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER