- ciobănit
- CIOBĂNÍT s.n. Ciobănie. – v. ciobăni.Trimis de IoanSoleriu, 27.04.2004. Sursa: DEX '98ciobănít s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
ciobănie — CIOBĂNÍE s.f. Ocupaţia ciobanului; situaţia de cioban; ciobănit. – Cioban + suf. ie. Trimis de IoanSoleriu, 27.04.2004. Sursa: DEX 98 CIOBĂNÍE s. v. oierit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ciobăníe s. f., art. ciobănía, g. d.… … Dicționar Român
ciobăniţă — CIOBĂNÍŢĂ, ciobăniţe, s.f. Femeie care paşte, păzeşte şi îngrijeşte oile; soţie de cioban; păstoriţă, păcurăriţă. – Cioban + suf. iţă. Trimis de IoanSoleriu, 27.04.2004. Sursa: DEX 98 CIOBĂNÍŢĂ s. păstoriţă, (înv. şi reg.) păcurăriţă, (reg.)… … Dicționar Român