- cifru
- CÍFRU, cifruri, s.n. 1. Sistem de semne convenţionale cu care se transmit comunicări secrete. 2. Combinaţie de cifre sau de litere cu ajutorul căreia se pot deschide unele broaşte sau lacăte cu închizătoare secretă. – Din fr. chiffre (refăcut după cifră).Trimis de viorelgrosu, 27.02.2003. Sursa: DEX '98CÍFRU s. cod. (Scriere pe baza unui cifru.)Trimis de siveco, 22.10.2008. Sursa: Sinonimecífru (cod) s. n. (sil. -fru), art. cífrul; pl. cífruriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCÍFRU cifruri n. 1) Sistem de semne convenţionale, folosit pentru transmiterea unor informaţii secrete; cod. 2) Combinaţie de semne (litere sau cifre), care permite deschiderea unei încuietori secrete. cifrul seifului. /<fr. chiffreTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCÍFRU s.n. 1. Vocabular criptografic în care cuvintele sunt înlocuite prin cifre, potrivit unor norme stabilite dinainte; (p. ext.) sistem de semne convenţionale, folosit în comunicări secrete. 2. Încuietoare secretă care se deschide cu ajutorul unui mecanism bazat pe o combinaţie de litere sau de cifre; combinaţia semnelor (litere, cifre) cu care se deschide o astfel de încuietoare. [pl. -uri, -re. / după fr. chiffre, it. cifra].Trimis de LauraGellner, 25.03.2006. Sursa: DNCÍFRU s. n. 1. vocabular criptografic în care cuvintele sunt înlocuite prin cifre; sistem de semne convenţionale în comunicări secrete. 2. încuietoare secretă care se deschide cu ajutorul unui mecanism bazat pe o combinaţie de litere sau de cifre; combinaţia semnelor. (< fr. chiffre)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.