- ciclu
- CÍCLU, cicluri, s.n. 1. Succesiune de fenomene, stări, operaţii, manifestări etc. care se realizează într-un anumit interval de timp şi care epuizează, în ansamblul lor, evoluţia unui anumit proces (repetabil): totalitatea fenomenelor, faptelor, acţiunilor etc. legate între ele. ♢ Ciclu anual = perioadă de un an în care pământul face o rotaţie completă în jurul soarelui. Ciclu solar = perioadă de 28 de ani după expirarea căreia datele diferitelor zile ale anului cad în aceleaşi zile din săptămână. Ciclu de conferinţe (sau de lecţii etc.) = serie de conferinţe (sau de lecţii etc.) care tratează diverse aspecte ale unui subiect unitar. ♦ (Şi în sintagma ciclu menstrual) Menstruaţie, ♦ Durata unui ciclu (1). ♦ Diagramă care reprezintă un ciclu (1). **Grup de producţii (literare, muzicale) care au o temă comună. 2. Lanţ închis de atomi din molecula unei substanţe. 3. Valorile succesive pe care le capătă o mărime periodică în cursul unei perioade date. 4. (fiz.; ieşit din uz la noi; în construcţia) Cicluri pe secundă = hertzi. – Din fr. cycle, lat. cyclus.Trimis de viorelgrosu, 25.11.2008. Sursa: DEX '98CÍCLU s. 1. (astron.) (înv.) crâng, crug. (cicluul lunii.) 2. (fiz.) ciclu pe secundă v. hertz. 3. v. menstruaţie.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecíclu s. n. (sil. -clu), art. cíclul; pl. cícluriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCÍCLU cicluri n. 1) Ansamblu de fenomene care se produc în evoluţia unui proces şi care constituie un cerc închis. ciclu de ardere. ciclu anual de rotaţie a Pământului. ♢ ciclu geografic schimb succesiv al etapelor de dezvoltare a reliefului scoarţei Pământului. ciclu vital totalitate a fazelor de dezvoltare, prin care trece un organism pentru a deveni matur şi capabil de a se reproduce. 2) Succesiune de manifestări având o temă comună. ciclu de conferinţe. ciclu de concerte. 3) Lanţ închis de atomi în molecula unor compuşi chimici. 4) Grupare a claselor în învăţământ. ciclu primar. 5) Hemoragie fiziologică la femei, care se produce lunar; menstruaţie. /<fr. cycle, lat. cyclusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCÍCLU s.n. 1. Serie, lanţ de fenomene, de stări etc., care se produc totdeauna în aceeaşi ordine. ♦ Serie, număr de luni, de ani etc., după care se reproduc constant anumite fenomene în aceeaşi ordine. ♦ Serie de producţii literare, de opere ştiinţifice etc. cu temă comună. 2. Lanţ închis de atomi din molecula unei substanţe. 3. Totalitatea stărilor succesive prin care trece un sistem fizic într-o transformare ciclică. 4. Unitate de măsură pentru frecvenţă (la vibraţii), reprezentând frecvenţa unei vibraţii cu perioada de o secundă. [pl. -uri. / < lat. cyclus, cf. it. ciclo, fr. cycle, gr. kyklos – cerc].Trimis de LauraGellner, 16.04.2005. Sursa: DNcíclu (-luri), s.n. – Succesiune de fenomene, stări etc. care se realizează la un anumit interval de timp. – var. chiclu. fr. cycle, lat. cyclus, înv. (sec. XVIII) din gr. ϰύϰλος. – Der. ciclic, adj.Trimis de blaurb, 03.04.2007. Sursa: DERCÍCLU1 s. n. 1. succesiune, şir de fenomene, de stări, de manifestări care se produc în cadrul unui proces repetabil totdeauna în aceeaşi ordine. o teoria ciclu ului istoric = teorie care susţine că procesul istoric se desfăşoară în cerc închis, printr-o "veşnică întoarcere". ♢ serie, număr de luni, ani etc. după care se reproduc constant anumite fenomene. ♢ serie de producţii literare, muzicale, de opere ştiinţifice etc. având o temă comună. 2. lanţ închis de atomi din molecula unei substanţe. 3. ansamblu de valori succesive luate de o mărime periodică în timpul unei perioade. o ciclu pe secundă = herţ; ciclu de producţie = perioadă în decursul căreia obiectele muncii trec prin toate fazele procesului de producţie, până la stadiul de produs finit; (agr.) perioada de la pregătirea terenului până la recoltarea, livrarea sau depozitarea producţiei. (< fr. cycle, lat. cyclus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN-CICLU2 elem. cicl(o)-.Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.
