- chituc
- chitúc, chitúci, s.m. (reg.) trunchi de copac, butuc; caravei.Trimis de blaurb, 07.04.2006. Sursa: DARchitúc (-ci), s.m. – Butuc, ciot. bg. kitjuk (Candrea). Însă cuvîntul bg. ar putea proveni din rom.; în acest caz chituc ar fi în locul lui *pituc, adică rezultat al unei contaminări cu pit- "mic" (cf. piti) cu butuc.Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.