- afară
- AFÁRĂ adv. Dincolo de limitele unui spaţiu închis sau apropiat; în exterior. ♢ loc. conj. Afară numai dacă nu... = numai cu conditia ca..., afară de cazul când... ♢ loc. prep. (În) afară de... = fără a mai socoti şi... ♢ expr. A da afară = a scoate (cu forţa) de undeva; a elimina, a exclude; a concedia dintr-un post. Afară din cale sau din cale-afară = peste măsură, neobişnuit de... ♦ (Cu valoare de interjecţie) Ieşi! pleacă! du-te! – lat. ad foras.Trimis de ana_zecheru, 16.12.2008. Sursa: DEX '98Afară ≠ înăuntruTrimis de siveco, 01.11.2006. Sursa: AntonimeAFÁRĂ interj. ieşi!, marş!, pleacă!Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeafáră adv.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficîn afáră de loc. prep.Trimis de siveco, 27.12.2007. Sursa: Dicţionar ortograficpe afáră prep. + adv. (tempo lent)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficpe-afáră prep. + adv. (tempo rapid)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficAFÁRĂ adv. Dincolo de limitele unui spaţiu închis; dincolo de anumite limite; în exterior. ♢ afară de cu excepţia. A da afară a) a exclude; a elimina; b) a concedia dintr-un post. Din cale-afară peste măsură; neobişnuit de... /<lat. ad forasTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXafară, adv. 1. Dincolo de limitele unui spaţiu închis, în exterior. 2. Cu excepţia, (în) afară de. – Mr. afoară, megl. nafară, istr. (a)fǫrę. lat. ād fŏras (Puşcariu 33; Candrea-Dens., 550; REW 265; DAR); cf. v .it. affuori (it. fuori, fuora), v. fr. afors (fr. hors), v. sp. afuera (sp. fuera), v. port. afora (port. fora). Sensul 2, condiţionat de prep. de, este de asemenea romanic, cf. it. fuor di, fr. en dehors de, sp. fuera de.Trimis de blaurb, 25.10.2006. Sursa: DERafară adv. 1. (deţ.) în lumea liberă, libertate 2. în străinătate 3. (în perioada comunistă) în Occident, dincolo de Cortina de Fier 4. (în sport – d. un joc) (disputat) în deplasare, pe terenul echipei adverse (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)Trimis de blaurb, 03.04.2009. Sursa: Neoficial
Dicționar Român. 2013.