chisea

CHISEÁ¹, chisele, s.f. Vas mic de sticlă, de cristal sau de porţelan în care se ţine dulceaţa. [var.: cheseá s.f.] – Din tc. kåse.

Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98



CHISEÁ², chisele, s.f. (pop.) Pungă (de piele) în care se ţin banii sau tutunul. – Din tc. kese.

Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98



chiseá (vas, pungă) s. f., art. chiseáua, g.-d. art. chisélei; pl. chiséle

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CHIS//EÁ¹ chiseaéle f. Vas special în care se ţine dulceaţa. [art. chiseaua; G.-D. chiselei; Sil. chi-sea] /<turc. käse

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



CHIS//EÁ² chiseaéle f. pop. Pungă în care se ţine tutunul. [art. chiseaua; G.-D. chiselei; Sil. chi-sea] /<turc. kesé

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



chiseá (chiséle), s.f. – Pungă pentru tutun. – var. ches, ches(e)a. Mr. chési. tc. kise, kese "pungă" (Şeineanu, II, 116; Meyer 224; Berneker 502; Lokotsch 1105; Vasmer 561), cf. alb. kjese, bg. kesija, sb. ćesá, rus. kisá, ţig. kisi. var. ches direct din tc. kes. Din aceeaşi familie face parte chesăg, s.n. (chimir tipic, cu punga în căptuşeală), cf. Lacea, Dacor., III, 742 (în ciuda opoziţiei din DAR). Chisea "pungă" se confundă azi cu chisea, s.f. (borcan, mai ales pentru marmelade şi dulceţuri), din tc. kiasé.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER