chinez

chinez
CHINÉZ1, chinezi, s.m. (reg., înv.) Primar. – Din scr. knez, magh. kenéz.
Trimis de valeriu, 07.03.2007. Sursa: DEX '98

CHINÉZ2, -Ă, chinezi, -e, s.m. şi f., adj. 1. s.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Chinei sau este originară de acolo. 2. adj. Care aparţine Chinei sau chinezilor2 (1), privitor la China sau la chinezi2; chinezesc. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbită de chinezi2 (1). [pl. m. şi chinejiChina (n. pr.) + suf. -ez.
Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98

CHINÉZ s. v. primar.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

CHINÉZ s., adj. 1. s. (înv.) chitai. (Un chinez din Beijing.) 2. chinezesc. (Cultura, civilizaţia chinez.)
Trimis de siveco, 03.11.2006. Sursa: Sinonime

chinéz (primar) s. m., pl. chinézi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

chinéz s. m. (locuitor al Chinei), adj. m., pl. chinézi; f. sg. chinéză, pl. chinéze
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CHINÉZ1 chineză (chinezi, chineze) Care aparţine Chinei sau populaţiei ei; din China. /China n. pr. + suf. chinezez
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CHINÉZ2 chineză (chinezi, chineze) m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Chinei sau este originară din China. /China n. pr. + suf. chinezez
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

chinéz (chinéji), s.m.1. (înv.) Domn, şef al unei comunităţi de oameni liberi. Existenţa sa este atestată cu începere din sec. XIII, în Trans. şi Munt. Erau căpetenii de grupări populare ce cuprindeau un judeţ sau o vale, cu funcţii pe viaţă, administrative şi judecătoreşti. În Munt., pare a fi termen oficial, care îl traduce pe cel popular judeţ. – 2. (Banat) Primar, judecător comunal. – var. cneaz, cnez. sl. kŭnedzŭ din got. *kunnigs, germ. König (DAR). A intrat în rom. prin intermediul sb. knez sau al mag. kenéz (DAR presupune că pătrunderea sa a avut loc de la nord la sud), cf. rus. rut. knjazĭ "principe." v. şi Miklosich, Slaw. Elem., 27; Cihac, II, 64. var. cneaz, folosită în trecut ca termen oficial în documentele slave, a început să se folosească începînd de la sfîrşitul sec. XVII, cu sensul propriu din rus. – Der. chineji, vb. (Banat, a face uneori pe primarul); chinezat, s.n. (principat); cnezat, s.n. (principat); cnezie, s.f. (înv., principat).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

CHINÉZ, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor, popor) din China. II. adj. care aparţine Chinei sau chinezilor. ♦ arta chineză = artă dezvoltată în China, prezentând o arhitectură specifică (pagode, temple) cu o bogată decoraţie pictată, o sculptură în bronz, jad, fildeş, legată de cult, pictură pe mătase (suluri), sau pe zidurile templelor etc. ♢ (s. f.) limbă din familia de limbi sino-tibetane vorbită de chinezi. (< China + -ez)
Trimis de raduborza, 03.03.2009. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • chinezesc — CHINEZÉSC, EÁSCĂ, chinezeşti, adj. Chinez2 (2). ♢ Zidul chinezesc = a) uriaş zid de apărare ridicat la graniţele Chinei începând din antichitate; b) fig. stavilă, oprelişte (pusă în calea influenţelor inovatoare din afară). Umbre chinezeşti =… …   Dicționar Român

  • yuan — YUÁN, yuáni, s.m. Unitate bănească în R.P.Chineză. – cuv. chinez. Trimis de spall, 27.02.2002. Sursa: DEX 98  yuan s. m., pl. yuani Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  YUAN yuani m. Unitate a sistemului monetar din China …   Dicționar Român

  • china — s.f. pr. – var. (înv.) Hina. Der. chinez, s.m. (persoană care face parte din populaţia Chinei; persoană care nu înţelege nimic, care face pe surdul); chinezerie, s.f. (complicaţie inutilă; extravaganţă), refăcut pe baza fr. chinoiserie; chinezesc …   Dicționar Român

  • chinezeşte — CHINEZÉŞTE adv. În felul chinezilor2 (1), în limba chineză2 (2). – Chinez + suf. eşte. Trimis de valeriu, 20.04.2008. Sursa: DEX 98  chinezéşte adv. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  CHINEZÉŞTE adv. 1) În felul… …   Dicționar Român

  • chitai — CHITÁI s. v. chinez. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  chitái s.m. şi n. (înv.) 1. (s.m.) China. 2. (s.m.) chinez. 3. (s.n.) stofă de bumbac pentru căptuşeală, şifon. Trimis …   Dicționar Român

  • confucianism — CONFUCIANÍSM s.n. Doctrina filozofică, etică şi social politică a lui Confucius şi a urmaşilor lui. [pr.: ci a ] – Din fr. confucianisme. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  confucianísm s. n. (sil. ci a ) Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • sinologie — SINOLOGÍE s.f. Ştiinţă care se ocupă cu studiul istoriei limbii şi culturii chineze. – Din fr. sinologie. Trimis de IoanSoleriu, 25.07.2004. Sursa: DEX 98  sinologíe s. f., art. sinología, g. d. sinologíi, art. sinologíei Trimis de siveco, 10.08 …   Dicționar Român

  • Romanian language — Not to be confused with Romani language. Romanian, Daco Romanian română, limba română Pronunciation [roˈmɨnə] Spoken in By a majority …   Wikipedia

  • CS Chinezul — Infobox Football club clubname = CHINEZUL fullname = Chinezul Timişoara founded = 1910 dissolved = 1946 ground = Banatul, Timişoara, Romania capacity = 7000 CS Chinezul Timişoara ( hu. Kinizsi Temesvár) was a football club based in Timişoara,… …   Wikipedia

  • Romanian nouns — This article on Romanian nouns is related to the Romanian grammar and belongs to a series of articles on the Romanian language. It describes the morphology of the noun in this language, and includes details about its declension according to… …   Wikipedia

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”