- chimirlic
- chimirlíc, chimirlíce, s.n. (reg., înv.) ferăstrău a cărui pânză era fixată într-un lemn arcuit.Trimis de blaurb, 05.04.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
chimir — CHIMÍR, chimire, s.n. Brâu lat de piele, adesea ornamentat şi prevăzut cu buzunare, pe care îl poartă ţăranii; şerpar. ♢ expr. A pune la chimir = a strânge bani; a fi zgârcit. A avea în chimir = a fi bogat. [var.: (reg.) chimér s.n.] – Din tc.… … Dicționar Român