cetacéu — s. n., art. cetacéul; pl. cetacée … Romanian orthography
narval — NARVÁL, narvali, s.m. Mamifer cetaceu asemănător cu delfinul, lung de 5 6 m, care trăieşte în mările îngheţate din nord, masculul având doi dinţi canini, dintre care unul cu lungimea de circa doi metri (Monodon monoceros). – Din fr. narval.… … Dicționar Român
marsuin — MARSUÍN, marsuini, s.m., s.n. 1. s.m. Specie de mamifer cetaceu, asemănător cu delfinul, cu spatele negru, părţile laterale gri şi abdomenul alb (Phocaena phocaena). 2. s.n. (mar.) Împletitură din parâmă, fixată la prora şi la pupa remorcherelor … Dicționar Român
balenă — BALÉNĂ, balene, s.f. 1. Gen de mamifere acvatice lungi de 10 20 m, cu lame cornoase lungi în loc de dinţi (Balaena); (înv.) chit3. ♦ (fam.) Epitet pentru o persoană foarte grasă. 2. Lamelă flexibilă fabricată din lamele cornoase de balenă (1)… … Dicționar Român
caşalot — CAŞALÓT, caşaloţi, s.m. Mamifer asemănător cu balena, care trăieşte în mările calde, caracterizat prin dezvoltarea mare a capului şi prin prezenţa dinţilor pe falca inferioară (Physeter catodon). ♢ Ulei de caşalot = amestec de ceruri fluide şi… … Dicționar Român
jubartă — JUBÁRTĂ s.f. (zool.) Cetaceu din mările arctice. [< fr. jubarte]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN JUBÁRTĂ s. f. cetaceu din mările arctice. (< fr. jubarte) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
lamantin — LAMANTÍN, lamantini, s.m. Gen de mamifere cetacee asemănătoare cu foca, care trăiesc în regiunile tropicale din America şi din Africa, vânate pentru carnea, grăsimea şi pielea lor (Manatus); animal care face parte din acest gen. – Din fr.… … Dicționar Român
beluga — BELÚGA s.f. Nume rusesc pentru morun (Huso huso), peşte din fam. acipenseridae (sturioni), de la care provin icrele negre cele mai mari, comercializate ca beluga caviar. Trimis de gal, 13.09.2007. Sursa: DGE BELÚGA s. f. cetaceu asemănător cu… … Dicționar Român
cetacee — CETACÉE s.n.pl. Ordin de mamifere marine foarte mari, cuprinzând balena, caşalotul, delfinul; (la sg.) animal din acest ordin. [pron. ce e, sg. invar. şi cetaceu. / < fr. cétacés, cf. lat. cetus, gr. kete – peşte mare] … Dicționar Român
chit — CHIT1 adv. (fam.; în expr.) A fi chit (cu cineva) = a nu mai datora nimic (cuiva); a nu mai avea de dat (cuiva) nici o socoteală. Chit că... = chiar dacă..., indiferent dacă... – Din fr. quitte. Trimis de valeriu, 27.03.2009. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
