cercuitor

cercuitor
CERCUITÓR, cercuitori, s.m. Persoană care face sau pune cercuri (la butoaie). – Cercui + suf. -tor.
Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98

cercuitór s. m., pl. cercuitóri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CERCUITÓR cercuitori m. Persoană care face sau pune cercuri la vasele cu doage. [Sil. -cu-i-] /a cercui + suf. cercuitortor
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • cerc — CERC, cercuri, s.n. I. 1. Figură geometrică plană formată din mulţimea tuturor punctelor egal depărtate de un punct fix; circumferinţă; suprafaţă limitată de această figură. ♢ Cerc polar = fiecare dintre cele două linii închipuite pe globul… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”