- cerbicos
- cerbicós, cerbicoásă, cerbicóşi, cerbicoáse, adj. (înv.) 1. cu cerbicea (v.) tare. 2. (fig.) încăpăţânat, căpăţânos, tenace.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
cerbicos
Look at other dictionaries:
cerbice — CERBÍCE s.f. 1. Ceafă, grumaz. ♢ expr. A fi tare de cerbice = a fi dârz, neînduplecat. 2. fig. Mândrie; împotrivire. – lat. cervix, icia. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CERBÍCE s. (tehn.) (pop.) drug. (cerbice la jujeu.) Tr … Dicționar Român
