casabil

casabil
CASÁBIL, -Ă, casabili, -e, adj. 1. Casant. 2. (Despre o hotărâre judecătorească) Care poate fi casat (1). – Din fr. cassable.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Casabil ≠ incasabil
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

CASÁBIL adj. v. casant.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

casábil adj. m., pl. casábili; f. sg. casábilă, pl. casábile
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CASÁBIL casabilă (casabili, casabile) 1) v. CASANT. 2) jur. Care poate fi casat. /<fr. cassable
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CASÁBIL, -Ă adj. 1. Casant. 2. (Despre o hotărâre judecătorească) Care poate fi anulat în urma unui apel sau a unui recurs. [cf. fr. cassable].
Trimis de LauraGellner, 17.03.2006. Sursa: DN

CASÁBIL, -Ă adj. 1. casant. 2. (despre o hotărâre judecătorească) care poate fi anulat în urma unui recurs. (< fr. cassable)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • casábil — adj. m., pl. casábili; f. sg. casábilã, pl. casábile …   Romanian orthography

  • casant — CASÁNT, Ă, casanţi, te, adj. Care se sparge sau se sfărâmă uşor; fragil, casabil. – Din fr. cassant. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98  Casant ≠ incasant Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  CASÁNT adj. casabil, (pop.)… …   Dicționar Român

  • ruteniu — RUTÉNIU s.n. Element chimic, metal alb argintiu din familia platinei, cu duritate foarte mare, care se întrebuinţează la fabricarea filamentului pentru lămpile cu incandescenţă. – Din fr. ruthénium. Trimis de LauraGellner, 08.07.2004. Sursa: DEX… …   Dicționar Român

  • incasabil — INCASÁBIL, Ă, incasabili, e, adj. Care nu se sparge (uşor). – Din fr. incassable. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  Incasabil ≠ casabil Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  incasábil (care nu se sparge) adj. m., pl.… …   Dicționar Român

  • osmiu — ÓSMIU s.n. Metal de culoare albă cenuşie, lucios, foarte dur, dar casant, care se găseşte în natură, în stare nativă, sub formă de aliaj cu iridiul. – Din fr. osmium. Trimis de oprocopiuc, 15.05.2004. Sursa: DEX 98  ósmiu s. n. [ miu pron. miu] …   Dicționar Român

  • spărgăcios — SPĂRGĂCIÓS adj. v. casabil, casant. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • spărtigos — SPĂRTIGÓS adj. v. casabil, casant. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  spărtigós, oásă, adj. (înv.) 1. murdar. 2. (reg.) sfărâmicios. 3. (fig.; reg.; despre sunete, voce etc.) strident, ascuţit …   Dicționar Român

  • ţandără — ŢÁNDĂRĂ, ţăndări, s.f. Bucăţică (subţire şi lunguiaţă) care se desprinde sau care sare dintr un lemn, dintr o piatră etc. prin cioplire sau spargere; aşchie. ♢ expr. A i sări (cuiva) ţandăra = a se înfuria, a se supăra. [var.: (reg.) ţándură,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”