caritabil

caritabil: CARITÁBIL, -Ă, caritabili, -e, adj. Care manifestă caritate; milos, generos. – Din fr. charitable.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CARITÁBIL adj. filantropic, milos, milostiv. (Inimă caritabil.)

Trimis de siveco, 18.12.2006. Sursa: Sinonime

caritábil adj. m., pl. caritábili; f. sg. caritábilă, pl. caritábile

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CARITÁBIL caritabilă (caritabili, caritabile) livr. Care ţine de caritate; referitor la caritate; filantropic. /<fr. charitable

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CARITÁBIL, -Ă adj. Milos; generos; caritativ. [După fr. charitable].

Trimis de LauraGellner, 16.03.2006. Sursa: DN

CARITÁBIL, -Ă adj. milos; generos; caritativ. (< fr. charitable)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

caritábil — adj. m., pl. caritábili; f. sg. caritábilã, pl. caritábile … Romanian orthography
caritativ — caritatív adj. m., pl. caritatívi; f. sg. caritatívă, pl. caritatíve Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic CARITATÍV, Ă adj. Caritabil. [cf … Dicționar Român
filantropic — FILANTRÓPIC, Ă, filantropici, ce, adj. Care ţine de filantropie sau de filantrop, privitor la filantropie sau la filantrop. – Din fr. philanthropique. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FILANTRÓPIC adj. v. caritabil. Trimis de… … Dicționar Român
caritate — CARITÁTE s.f. Atitudine miloasă, plină de generozitate faţă de cineva; filantropie. ♢ Soră de caritate = soră de ocrotire; infirmieră. – Din fr. charité, lat. caritas, atis. Trimis de valeriu, 23.09.2008. Sursa: DEX 98 CARITÁTE s. v. binefacere … Dicționar Român
milos — MILÓS, OÁSĂ, miloşi, oase, adj. 1. Plin de milă1, sensibil faţă de necazurile sau de nenorocirile altuia; blând, bun; compătimitor, milostiv. 2. Care dă pomană; binefăcător, darnic. – Milă1 + suf. os. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
milostiv — MILOSTÍV, Ă, milostivi, e, adj., s.f. 1. adj. Milos, îndurător; binevoitor, îngăduitor, iertător; p. ext. bun, blând. ♦ (Substantivat, m.) Epitet dat lui Dumnezeu. 2. adj. Darnic, generos. 3. s.f. (bot.) Veninariţă. – Din sl. milostivŭ … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias