- caraculac
- caraculác, caraculáci, s.m. (înv.) 1. pisică sălbatică. 2. demnitar ataşat pe lângă marele-vizir sau pe lângă chehaia-bei.Trimis de blaurb, 26.03.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
caracal — caracál s. m., pl. caracáli Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic CARACÁL caracali m. 1) Specie de pisică sălbatică, cu blana roşcată şi urechi negre. 2) Blana acestui animal. /<fr. caracal Trimis de siveco, 22.08.2004.… … Dicționar Român