- calacatâr
- calacatîr (-ri), s.m. – Papuc, pantof de casă. Per. čaktčur "pantaloni cu picior, tipici pentru femeile orientale", de unde şi rus. čatečury, čapčury "pantofi femeieşti" (cf. J. Deny, în Mélanges Paul Boyer, Paris 1925, p. 101). Este de presupus un intermediar tc., pe care nu-l cunoaştem. Candrea credea că este o compunere ca la catîri, care pare surprinzătoare. Scriban se gîndea la un model tc., pe care recunoaşte că nu-l poate indica.Trimis de blaurb, 16.12.2006. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.