- caftangiu
- caftangíu, caftangíi, s.m. (înv.) slujbaş al Curţii domneşti care prezenta caftanul şi-l aşeza pe spatele celui onorat cu titlul boieresc de către domnitor.Trimis de blaurb, 25.03.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
caftan — CAFTÁN, caftane, s.n. (înv.) Manta orientală, albă, lungă şi largă, împodobită cu fire de aur sau de mătase, pe care o purtau domnitorii şi boierii români. ♢ expr. A îmbrăca (cu sau în) caftan = a (se) ridica la rangul de domn sau de boier. ♦… … Dicționar Român