admoniţiune

admoniţiune
ADMONIŢIÚNE, admoniţiuni, s.f. 1. Cercetare făcută de judecător. 2. (Rar) Admonestare. [pr.: -ţi-u-] – Din fr. admonition, lat. admonitio, -onis.
Trimis de ana_zecheru, 12.08.2002. Sursa: DEX '98

admoniţiúne s. f. (sil. -ţi-u-), g.-d. art. admoniţiúnii; pl. admoniţiúni
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ADMONIŢIÚNE s.f. 1. Cercetare făcută de judecător. 2. (Rar) Admonestare. [cf. lat. admonitio, fr. admonition].
Trimis de LauraGellner, 22.02.2006. Sursa: DN

ADMONIŢIÚNE s. f. 1. cercetare făcută de judecător. 2. admonestare. (< fr. admonition, lat. admonitio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • admonestare — ADMONESTÁRE, admonestări, s.f. Acţiunea de a admonesta şi rezultatul ei; (concr.) act, adresă oficială care conţine o mustrare etc. adresată cuiva; admonestaţie, admoniţiune (2). – v. admonesta. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”