bardito — 1bar·dì·to s.m. TS stor. canto di guerra degli antichi popoli germanici {{line}} {{/line}} DATA: 1829. ETIMO: dal lat. bardītu(m), der. di bardus 1bardo . 2bar·dì·to agg. BU relativo ai bardi: poesia bardita {{line}} {{/line}} DATA: 1806 … Dizionario italiano
bardă — BÁRDĂ, bărzi, s.f. Secure cu tăişul lat şi cu coada scurtă, întrebuinţată mai ales la cioplitul lemnului şi, odinioară, ca armă de luptă. ♢ expr. A da (sau a zvârli) cu barda în lună sau a da cu barda în Dumnezeu = a fi nesocotit. Cioplit (numai) … Dicționar Român
peniţă — PENÍŢĂ, peniţe, s.f. 1. Diminutiv al lui pană1; penişoară. 2. Placă de metal, mică şi concavă, terminată printr un vârf despicat, care, montată sau ataşată la un toc sau stilou, foloseşte pentru a scrie cu cerneală. 3. Numele a două specii de… … Dicționar Român
bardito — bardito1 pl.m. barditi bardito1 sing.f. bardita bardito1 pl.f. bardite bardito2 pl.m. barditi … Dizionario dei sinonimi e contrari