- bănuire
- BĂNUÍRE, bănuiri, s.f. (Rar) Acţiune de a bănui şi rezultatul ei; bănuială. – v. Bănui.Trimis de paula, 23.05.2002. Sursa: DEX '98BĂNUÍRE s. v. suspectare.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimebănuíre s. f., g.-d. art. bănuírii; pl. bănuíriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.