- bâiguitor
- BÂIGUITÓR, -OÁRE, bâiguitori, -oare, adj. Care bâiguie. [pr.: -gu-i-] – Bâigui + suf. -tor.Trimis de paula, 28.05.2002. Sursa: DEX '98bâiguitór adj. m., pl. bâiguitóri; f. sg. şi pl. bâiguitoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.