- buştusag
- buştuság, s.n. (înv.) pustiire, devastare.Trimis de blaurb, 25.03.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
buştean — BUŞTEÁN, buşteni, s.m. Trunchi de copac tăiat şi curăţat de crengi; partea trunchiului unui copac rămasă în pământ după tăiere; buştihan. ♢ expr. (Adverbial) A dormi buştean = a dormi adânc. A (se) lămuri buştean = a lăsa (sau a rămâne) nedumerit … Dicționar Român