- butnar
- BUTNÁR, butnari, s.m. (reg.) Dogar. – Din germ. Büttner.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98BUTNÁR s. v. dogar.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimebutnár s. m., pl. butnáriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBUTNÁR butnari m. reg. Meşter care face (sau repară) vase din doage (butoaie, căzi, putini etc.); dogar. /<germ. BüttnerTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXbutnár (butnári), s.m. – Dogar. germ. Büttner (DAR; Gáldi, Dict., 191); cf. mag. bodnár, rus. bondarĭ, rut. bondar, pol. bednarz. Puţin probabilă der. sugerată de Pascu, I, 55, de la *butinar, deşi acesta de la un lat. *buttĭna (› putină). – Der. butnări, vb. (a face meseria de butnar); butnărie, s.f. (dogărie); butnărit, s.m. (meseria de dogar).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.