- burghez
- BURGHÉZ, -Ă, burghezi, -e, adj., s.m. şi f. 1. adj. Creat de burghezie, referitor la burghezie, propriu acesteia, purtând caracterul ei; care face parte din burghezie. 2. s.m. şi f. Persoană care aparţine burgheziei; ♢ Mic-burghez: a) persoană care face parte din mica burghezie; b) fig. persoană cu vederi înguste; filistin. 3. (În orânduirea feudală) Orăşean, târgoveţ. [pl. şi: burgheji] – Din it. borghese.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Burghez ≠ proletarTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeBURGHÉZ s. (pop. şi peior.) burjui.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeburghéz adj. m., s. m., pl. burghézi; f. sg. burghéză, pl. burghézeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficmic-burghéz adj. m., s. m., pl. mic-burghézi; f. sg. mic-burghéză, pl. mic-burghézeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBURGHÉZ1 burgheză (burghezi, burgheze) 1) Care ţine de burghezie; propriu burgheziei. 2) Care face parte din burghezie. /<it. borgheseTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXBURGHÉZ2 burghezi m. Persoană care face parte din burghezie; reprezentant al burgheziei. ♢ Mic-burghez a) persoană care aparţine micii burghezii; b) persoană cu viaţă spirituală redusă; filistin. /<it. borgheseTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXBURGHÉZ, -Ă adj. Făcut de burghezie, al burgheziei. // s.m. şi f. 1. (În orânduirea feudală) Locuitor al unui oraş medieval (burg); orăşean, târgoveţ. 2. Persoană care face parte din clasa burgheză, din burghezie; capitalist. [cf. fr. bourgeois, it. borghese].Trimis de LauraGellner, 12.03.2006. Sursa: DNBURGHÉZ, -Ă I. adj. care aparţine burgheziei. II. s.m. f. 1. (în feudalism) orăşean, târgoveţ. 2. persoană care face parte din burghezie. o mic-burghez = a) persoană din mica burghezie; b) filistin. (< it. borghese, după fr. bourgeois)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.