- adiacent
- ADIACÉNT, -Ă, adiacenţi, -te, adj. 1. (În sintagma) Unghiuri adiacente = unghiuri care au acelaşi vârf, o latură comună şi se află de o parte şi de alta a laturii comune. 2. Care se înrudeşte, se învecinează. [pr.: -di-a-] – Din fr. adjacent, lat. adjacens, -ntis.Trimis de ana_zecheru, 08.12.2008. Sursa: DEX '98ADIACÉNT adj. contiguu.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeADIACÉNT adj. v. alăturat, înrudit, învecinat, vecin.Trimis de siveco, 31.10.2008. Sursa: Sinonimeadiacént adj. m. (sil. -dia-; mf. ad-), pl. adiacénţi; f. sg. adiacéntă, pl. adiacénteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficADIACÉN//T adiacenttă (adiacentţi, adiacentte) Care este alăturat prin natura lui; legat prin ceva comun; contiguu. Noţiuni adiacentte. ♢ Unghiuri adiacentte unghiuri care au acelaşi vârf şi o latură comună. [Sil. -dia-] /<fr. adjacen, lat. adjacens, adiacentntisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXADIACÉNT, -Ă adj. (Liv.) Alăturat, în atingere, contiguu. ♢ Unghiuri adiacente = unghiuri care au o latură comună şi acelaşi vârf. [pron. di-a-. / < lat. adiacens – care este aproape, cf. fr. adiacent, it. adiacente].Trimis de LauraGellner, 21.02.2006. Sursa: DN!adiacént (-di-a-) adj. m., pl. adiacénţi; f. adiacéntă, pl.adiacénteTrimis de CristinaDianaN, 31.10.2008. Sursa: DOOM 2ADIACÉNT, -Ă adj. alăturat, învecinat, continuu. o (mat.) unghiuri ĕ = unghiuri care au acelaşi vârf şi o latură comună. (< lat. adiacens, it. adiacente)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.